ALIMENTELE CU PESTICIDE - UN RISC MAJOR pentru SĂNĂTATE!
SUA
şi Japonia sunt cei doi cei mai mari consumatori de pesticide, pe
poziţiile următoare situându-se India, Franţa, Germania ş.a..
Produsele
româneşti, de regulă, conţin mai puţine pesticide decât
multe dintre legumele şi fructele de import.
Pentru
a avea o alimentaţie sănătoasă, este ştiut faptul că, nu
trebuie să ne lipsească de la masă legumele şi fructele, plus
alimentele de bază naturale. Alimentele
trebuie să fie cât mai naturale, deci şi cât mai
puţin prelucrate (procesate) industrial şi cu cât mai puţini
aditivi (sintetici / artificiali).
Şi
totuşi, dat fiind că trăim în lumea globalizării, suntem cu
toţii prinşi de tăvălugul extinderii agriculturii intensive (cu
utilizarea chimicalelor la scară largă – îngrăşăminte şi
pesticide ş.a.)
şi în consumul de alimente intens prelucrate industrial şi, deci,
denaturate.
Este
dovedit şi recunoscut ştiinţific potenţialul toxic şi cancerigen
al chimicalelor folosite atât în agricultură, cât şi în
procesul complex de prelucrare industrială a materiilor prime şi a
alimentelor. Din păcate, chimicale se găsersc şi în majoritatea
produselor de igienă corporală, de întreţinere corporală, de
înfrumuseţare, şi chiar şi în destule medicamente.
Deşi
pesticidele sunt necesare, într-o anumită măsură, pentru
prevenirea răspândirii dăunătorilor, se observă că, de multe
ori, sunt folosite excesiv. Agenţia Europeană pentru Siguranţa
Alimentară (EFSA) este cea care stabileşte în spaţiul comunitar
(al UE) limitele maxime admise de reziduuri în produsele alimentare.
Pesticidele
precum fungicidele, insecticidele, ierbicidele, acaricidele sunt
folosite conform reglementărilor şi conform normelor însă sunt
destule situaţii dovedite când sunt folosite în exces.
De
exemplu – fungicidele combat ciupercile parazite din culturile de
plante, insecticidele distrug insectele, iar ierbicidele sunt
utilizate contra buruienilor.
Un
studiu efectuat de organizatia ecologistă Greenpeace a dovedit că
cca 80% dintre fructele cultivate convenţional şi 55% dintre legume
prezintă pesticide, iar 10% dintre acestea conţin reziduuri care
depăşesc limitele legale.
Pe
termen lung, alimentaţia nesănătoasă cu alimente şi lichide care
conţin diverse pesticide, poate avea efecte toxice asupra organelor,
a pielii şi asupra întregului organism, şi chiar şi asupra
sistemului nervos.
În
aceste condiţii nefaste, uneori, poate creşte riscul de apariţie a
afecţiunilor diverse, precum Parkinson si Alzheimer, probleme de
creştere şi hormonale la copii şi chiar sindromul ADHD (deficit de
atenţie şi hiperactivitate), de asemenea pot să apară în unele
cazuri probleme hormonale la adulţi, tulburări de metabolism ş.a..
Limita
maximă (adimsă) de pesticide din produse este în raport cu
persoanele adulte şi sănătoase, iar prin urmare copiii, persoanele
în vârstă, oamenii bolnavi, femeile gravide ş.a. pot fi afectate mai puternic decât adulţii tineri sănătoşi.
Conform http://gandeste.org/, cercetătorii
americani au efectuat o serie de studii despre
contaminarea cu pesticide a diverselor legume şi fructe şi au
publicat o listă cu cele suspectate a fi posibil cele mai
contaminate legume şi fructe: piersică, măr, piper, telină,
nectarine, căpsuni, cireşe, napi, salată verde, struguri,
morcovi, pere. Legumele şi
fructele în principiu mai puţin contaminate, ar fi:
ceapa, avocado, porumbul dulce,
mango, sparanghelul, mazărea,
kiwi, varza, vânăta, papaya, pepenele verde, broccoli,
tomatele, cartoful dulce. Lista nu este îneaparat universal valabilă.
Potrivit http://gandeste.org/,
un studiu efectuat de Organizatia Greenpeace în
perioada anilor 2009-2010 relevă faptul că cele
mai toxice legume şi fructe de pe piaţa europeană ar proveni din Turcia – ardeii,
perele, strugurii si gutuile. La fel, salata verde şi
spanacul absorb şi reţin numeroase substanţe chimice în frunze, însă depinde de cultivator cât de stropite sunt.
Există
cazuri în care merele, perele şi roşiile pot fi stropite cu
pesticide chiar de mai multe ori pe an.
Totuşi,
liste(le) cu clasificări privind legume şi fructe cu pesticide ş.a. substanţe nesănătoase, sunt doar orientative, nu constituie o
regulă general valabilă pentru toţi producătorii, procesatorii şi
nici pentru toate ţările etc..
Specialiştii
recomandă spălarea îndelungată a legumelor si fructelor sub jet
de apă, cu apa domoală în care se poate adăuga bicarbonat de
sodiu. De asemenea, este indicată scufundarea acestora într-un vas
cu apă vreme de 30 secunde – 1 minut.
Mâncarea
poate conţine microparticule toxice, folosite destul de des în
agricultura intensivă.
Carnea,
mezelurile, lactatele ş.a. pot conţine uneori urme de pesticide
toxice.
Chimicalele şi
alte substanţe pot afecta zestrea genetică.
Femeile
gravide, copii, vârstnicii şi bolnavii sunt cei mai expuşi.
Mâncarea
poate conţine, în unele cazuri dovedite, microparticule toxice,
folosite destul de des în agricultura intensivă în diferite ţări,
de către diferite companii, firme mici ş.a.. Atenţie la ceea ce
mâncăm şi cu ce ne spălăm, căci sănătatea este în pericol,
iar organismul ne este zilnic bombardat cu E-uri, cu câmpuri
electromagnetice şi... cu factori de stres.
Diferite
substanţe toxice precum diverse tipuri de insecticide, coloranţi
etc. se regăsesc în mâncare. Atenţie la faptul că, la prepararea
mâncării folosim practic cereale, leguminoase, legume etc. care pot
conţine pesticide, îngrăşăminte sintetice ş.a. substanţe cu
potenţial toxic.
Mâncarea
pe care o consumăm ar putea conţine şi ea, în unele
cazuri, unele tipuri de particule foarte mici /
microparticule / nanoparticule toxice, precum cele
găsite în unele pesticide folosite de
multe ori în agricultura intensivă / „industrială”.
Specialiştii americani de la Universitatea din Missouri,
SUA, susţin ideea că acestea
au ajuns probabil, în destule situaţii, în hrana
consumată (conform http://www.inquisitr.com/). Potrivit concluziilor rezultate în urma efectuării
studiilor, experţii avertizează că aceste
nanoparticule pot fi periculoase pentru organism şi,
deci, pentru sănătate.
Aceste
microcomponente toxice, conform opiniei specialiştilor, se pot găsi
deja în comerţ, căci se susţine că există deja peste 1.000 de
produse care se bazează chiar pe tehnologia nanoparticulelor. Aceste
elemente de risc pot fi prezente, în anumite cazuri chiar în apă,
dar şi în cosmetice şi chiar în ambalajele mâncării cumpărate
din comerţ.
Nu
uitaţi că, tor ceea ce mâncăm ajunge în organism şi ne
afectează mai mult sau mai puţin. La fel, produsele de igienă
coporală (pasta de dinţi, spuma de ras, săpunul solid şi cel
lichid, şamponul, gelul de duş etc.), de înfrumuseţare, cremele
etc. sunt absorbite în şi prin piele, în sânge, în organe, deci
în ţesuturi, prin intermediul pielii, pe la nivelul mucoaselor,
ochilor, al orificiilor corporale. Aşadar trebuie mare grijă la
calitatea produselor folosite, la cantitatea şi numărul de
ingrediente sintetice toxice conţinute şi la cât de des le
folosim, căci, sănătatea este în pericol.
Cele
de mai sus nu înseamnă obligatoriu că toţi oamenii sunt expuşi
direct riscului consumului de produse tratate cu astfel de
microparticule, însă subliniază faptul că totuşi există riscul
consumului de alimente de acest tip, care pot fi nesănătoase.
Totuşi,
liste(le) cu clasificări privind legume şi fructe cu pesticide ş.a.
Substanţe nesănătoase, sunt doar orientative, nu constituie o
regulă general valabilă pentru toţi producătorii, procesatorii şi
nici pentru toate ţările etc..
Atenţie
la sursa de provenienţă a cărnii (materie primă), a mezelurilor.
Inclusiv
carnea, laptele, derivatele din lapte, preparatele din şi cu carne,
mezelurile pot conţine, uneori sau deseori, reziduuri de pesticide,
de îngrăşăminte artificiale, care din iarbă şi cereale, prin
furajare, ajung în organismul animal. De asemenea, există riscul
folosirii de hormoni de creştere, de antibiotice în exces, toate
utilizate în procesul furajării şi tratării animalelor precum
suine, bovine, ovine, chiar păsări etc..
Femeile
gravide, feţii, copiii dar şi adulţii pot fi afectaţi de
alimentele neconforme sau chiar de cele aparent corespunzătoare, în
condiţiile în care substanţele chimice toxice se pot acumula,
treptat în organism. Uneori acestea sunt eliminate din corp, iar
alteori sunt reţinute, cazuri în care, în anumite situaţii se
poat produce tulburări de metabolism, ale echilibrului endocrin la
tineri şi la adulţi, şi uneori chiar cancere.
Conform https://www.farmaciata.ro,
Dr. Mihai Voiculescu afirmă că genele
sensibile (ADN-ul) la reziduuri toxice joacă un
rol fundamental în reproducere şi se
găsesc în ţesuturile organismului care produc
steroizi.
Cele
mai reduse cantităţi de astfel de substanţe toxice ar fi la
cartofi, morcovi şi roşii, dar nu este o regulă general valabilă.
În
ţara noastră, analizele au arătat că cca o cincime dintre legume
şi fructe depăşesc concentraţia legală admisă de astfel de
substanţe precum pesticidele – ierbicide, insecticide ş.a..
În
concluzie, se recomandă atenţie sporită la ceea ce cumpărăm, la
ceea ce consumăm căci, deşi (aparent) invizibile, chimicalele ş.a.
ne afectează sigur sănătatea. Mens sana in corpore sano.
Articol de Răzvan-Ioan
TULPAN
Surse:


OFERTA de CĂRȚI / BOOKS Autorul Răzvan-Ioan TULPAN
Cumperi oricare carte de-a autorului Răzvan Tulpan direct de la el şi câştigi garantat un DVD (nou, sigilat) la alegere din cele disponibile.
Promoţie valabilă doar în perioada 20-28.02.2015! Promoţia / oferta nu se cumulează cu alte oferte, promoţii, reduceri, bonusuri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu